dunhill negru. fumul se amesteca cu ploaia. aburii patrund in universul picaturilor, le invadeaza spatiul. le denigreaza perfectiunea. picaturile se schimonosesc si urla mut. cerul le jeleste soarta. stau pe o banca din parc. doar eu cu mine. imi caut cuvintele pierdute, imaginile sterse, amintirile tacute. scutur geanta si uite`le, sunt acolo... bucati din mine. impaturite, mototolite, rupte, triste, vesele. primul sarut la mare. refuzul. relatiile interumane. rasete. seri pierdute. totul e asa dezordonat. incerc sa`mi prind unul din gandri dar o pala de vant il ia si il arunca departe, exact ca pe un fir de praf. ma ridic grabita si incep sa alerg. alerg pana simt ca raman fara suflu. apoi realizez ca sunt uda fleasca. incep sa amortesc. si totusi, fac un ultim efort si ma intind dupa gandul ce mi`a scapat printre degete .. se agatase intr-un trandafir. il prind. si realizez. e ultima zi de vara...
si eu inca nu stiu.
si tu inca nu stii.
si noi ..
'noi' ?!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu