e ziua aia. ziua aia in care simti ca innebunesti. ca gandurile vor sa iasa din tine si sa te devoreze. sa sfasie fiecare bucatica din tine, sa te rupa incet, incet si sa savureze distrugerea ta. e momentul in care realizezi ca nu e locul tau, ca nu ai loc niciunde. ca da, ai prieteni, dar ca fiecare are viata lui si ca nimeni nu o sa stea dupa tine sa te simti tu bine. ca toti si`au gasit fericirea si ca nimeni nu o sa stea sa o caute pe a ta. e ziua aia in care vrei sa te mutilezi pentru ca doar durerea poate sa te faca sa te simti viu. ca doar sangele ala ce`ti siroieste din corp poate sa te faca sa simti ca existi, cand, paradox, ala te duce la moarte. da` e momentu` ala cand realizezi ca nu ai facut nimic cu viata ta si ca toate alegerile au fost gresite. ca habar n`ai cine esti, de unde vii si unde vei ajunge. cel mai probabil la 2 metri sub pamant.... e atunci cand vrei sa urli dar te simti asa de aiurea ca nici macar nu exista tipat destul de puternic sa te faca ok. cand tanjesti dupa liniste, cand nu vrei decat mormant.
e ziua aia de azi. si cea de ieri... si cea de maine...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu